Fast food-ul cauzează tulburări cognitive serioase. Aceste efecte se pot observa și mai târziu în viață

de: Ozana Mazilu
07 04. 2021

În ultimele știri medicale nefericite, se dovedește că consumul de gustări delicioase bogate în calorii sau zahăr și alimente nedorite poate duce probabil la tulburări cognitive și neurologice mai târziu în viață.

Făcând o revizuire masivă a literaturii realizată de Universitatea din California de Sud, oamenii de știință din Los Angeles au obținut rezultatele din zeci de studii efectuate la șoareci. În acest sens, ei au descoperit că o dietă bogată în calorii și în grăsimi – denumită „dieta occidentală” în cercurile de cercetare – la începutul vieții a fost legată de memoria înrăutățită, comportamentul crescut de anxietate și alte probleme cognitive.

Această documentare a fost publicată recent în revista Frontiers in Neuroscience, sugerând că dieta poate avea un impact mult mai mare asupra sănătății și dezvoltării neurologice decât se credea anterior.

Mâncarea nesănătoasă cauzează tulburări cognitive

Mai exact, analiza a constatat că șoarecii care consumă acest tip de dietă în primele etape ale vieții, care sunt importante pentru dezvoltare, au agravat anxietatea și funcția de memorie, indiferent de creșterea în greutate. De asemenea, a condus la o creștere a comportamentelor asemănătoare dependenței, pe măsură ce șoarecii au început să poftească la alimentele zaharoase și bogate în grăsimi, alături de o scădere a comportamentelor sociale.

„Pe lângă faptul că este un predictor al obezității și al disfuncției metabolice, consumul unei diete occidentale (WD) este legat de o performanță cognitivă mai slabă pe tot parcursul vieții”, au scris ei. „În special, consumul unei astfel de diete în timpul etapelor critice de dezvoltare ale vieții are consecințe negative asupra diverselor abilități cognitive mai târziu, la vârsta adultă”.

Desigur, cel mai bun mod de a testa impactul dietei asupra cunoașterii ar fi studierea oamenilor înșiși, dar cercetarea nutrițională este notoriu dificilă. Deci, în locul unei cercetări aprofundate efectuate la om, studiile efectuate la șoareci pot servi ca un indicator rezonabil – dacă nu perfect – al riscurilor posibile pentru sănătatea noastră.